Mai departe…

Standard

M-am trezit de dimineaţă, soarele strălucea, pe jos era uscat, aveam chef să citesc. Mi-am propus să merg pe malul oceanului pentru asta, ca să mă bucur totodată şi de sunetul valurilor. Am ajuns la 100m de ocean: a început să plouă. Cerul negru deodată, oameni fugind care încotro. Am stat 10 minute sub un pom, în speranţa că se potoleşte. Nu s-a potolit. Am mers înapoi spre staţie; când am urcat în bus ploaia s-a oprit şi a ieşit soarele. S-a uscat în 5 minute. Acum e dupa-masă şi tot senin e. Cineva n-a vrut ca eu să mă bucur de lectură şi apă. Oare ce se va întâmpla frumos în loc?

În drum spre casă am mai spicuit câte un anunţ de prin diverse staţii de metrou şi din autobuz.

Alături de afişul cu “Please pay the right fare” era unul cu “No assault on bus captain”. De parcă dacă vrea cineva să-l atace se va uita mai întâi la afişe să vadă dacă e voie şi văzându-l pe ăsta va zice “Of, fir-ar! N-am voie să-l atac…”.

Un altul simpatic e la scările rulante. Cobori, cobori şi la un moment dat…”Caution! End of stairs”. La sfârşitul scărilor unde nu există abţibildul ăsta, toţi oamenii care coboară cad grămadă unii peste alţii şi se fac mormane uriaşe.

În altă ordine de idei, dacă vă închipuiţi că nu au răzbit cocalarii români până aici…vă înşelaţi. Am trecut pe lângă un cârd de trei, înşiraţi frumos, umblând încordat şi exclamând “Ai de *** mea!” când au ajuns în dreptul meu. Chiar mi se făcuse dor…

2 responses »

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s